marți, 15 februarie 2011

Permite-mi să-ţi pun oglinda în faţă, mademoiselle!

O da! Ziua Îndrăgostiţilor. Încă o zi creată doar pentru a distruge un om psihic şi emoţional. Pe lângă toate quelque chose-urile roşii, în formă de inimioară, cântăcioase, parfumate, sclipicioase, scumpe, dulci, greţoase, etc., trebuie să suport un val de oferte care mai de care mai insistente şi mai prost plătite.
Am preferat ca de V-Day să-mi petrec timpul cu Sam. Da, nu cu Amir, ci cu Sam. M-am certat cu Amir când a decis să plece brusc după o mică dispută. Dar asta nu e important. Am ieşit cu Sam la un restaurant drăguţ unde am mâncat cea mai bună tartă cu fructe posibilă. Am purtat o discuţie pe tema " ce ai mai făcut în ultimul timp" ca apoi să sfârşim ziua prin a ne plimba prin parc.

-Mi-ai lipsit, Juliet. Mai mult decât îţi închpui.
-Sam, nu vreau să vorbim despre asta.
-Despre ce? Despre faptul că trebuie să-mi fac o programare să te văd, dar tu când pocneşti din degete sunt aici? Despre faptul că de fiecare dată când sun, îmi răspunde căsuţa vocală? Că de fiecare dată când mă gândesc la tine simt un nod în stomac?
-Sam, te rog! Cred că ai băut puţin cam mult!
-Ha!? Poftim? Am băut...Tu ascultă ce-ţi zic, n-o s-o fac a doua oară! Eşti extrem de egoistă, egocentrică şi arogantă! Eşti cea mai ignorantă persoană pe care o cunosc! Eşti mult prea indiferentă, nesimţită şi ipocrită pentru o singură fiinţă! Crezi că ai lumea la picioare? Te înşeli! Mai ai multe de învăţat, Juliet! Fericirea nu înseamnă bani! Nu te înţeleg! De ce îi laşi să te atingă? De ce? Habar nu ai ce simt eu când mă gândesc la asta! Şi nici măcar nu-ţi pasă! De câte ori m-ai întrebat ce simt pentru tine?...
-Sam...
-...niciodată! În schimb aud de Amir în sus şi în jos! Cine e Amir? Ce are el şi eu nu am? Ce simţi pentru el? De ce el te poate vedea oricând? Pentru că plăteşte? Atunci...(scoate portofelul) plătesc şi eu! (aruncă banii spre mine) De asta este nevoie? Arrrghhh! Şi în ciuda faptului că eşti o panaramă, ai un je ne sais quoi care mă scoate din minţi! Mă face să şterg absolut totul cu buretele şi să alerg la tine!
-Sper că îţi dai seama ce ai făcut. Şi sper că eşti conştient că nu eşti nimic altceva decât un gunoi în faţa mea. Nu pot să cred că am putut simţi....
-Poftim? Ce să simţi, Juliet? Tu simţi?
-Las-o baltă. Am plecat.
-Juliet, aşteaptă! Te iubesc! Asta voiam să vezi!
-HA! Aşa iubeşti tu? Îmi pare rău dar sunt prea ignorantă ca să îmi dau seama. Şi asta (îi dau o palmă) e pentru că sunt prea nesimţită. Şi faptul că eu plec acum şi nu dau nici doi bani pe scena pe care tocmai ai făcut-o e pentru că sunt o egoistă! Da! Sunt indiferentă! Banii înseamnă fericirea pentru mine! Pentru că bărbaţii ca tine nu sunt de ajuns! Poate că mai am de învăţat, dar nu de la tine! Nu am lumea la picioare, o am în palmă! Amir este bărbatul care mă face să mă simt femeie şi de la care mă aşteptam să-mi vorbească aşa. Pe tine, în schimb nu te recunosc! Motivul pentru care nu te-am întrebat niciodată ce simţi este că am ştiut asta, nu era nevoie să pun nicio întrebare! Şi tu ştiai ce simt eu. Şi mai ştiai şi că nu pot face nimic în sensul ăsta. Da, Sam! Te iubesc. Îţi jur. Dar sunt o curvă. Asta sunt. Fac totul pentru bani. Şi tu eşti idiot. Diferenţa majoră dintre noi, este că eu recunosc şi mă împac cu ideea. Adio!

Cum să nu iubeşti Ziua Îndrăgostiţilor?

(P.S.- Nu am vărsat nicio lacrimă şi nici nu m-am închis în cameră mâncând ciocolată cum fac femeile deprimate. Am ieşit cu Stacey şi ne-am îmbătat de dragul vremurilor bune, când Sam era doar tipul pe care îl plăceam dar nu mă băga în seamă. Nu, nu i-am povestit plângând. Râdeam ca proastele de cât de adevărate erau lucrurile ce mi le spusese. Nici nu l-am sunat după, asta pentru că niciodată nu caut bărbaţii.
P.P.S.- Îl iubesc pe Sam! Şi pe Amir! Dar mai mult îmi iubesc viaţa.)

Un comentariu: